Cristian Comeagă: „Au confiscat Fondul cinematografic și intenționează acum să și-l bage în buzunar”

Patruzecișicinci de cineaști, printre care și producătorul Cristian Comeagă, au trimis Ministrului Culturii Corina Șuteu o scrisoare prin care solicită modificarea legislației, astfel încât CNC să susțină și realizarea unor filme care să satisfacă așteptările majorității spectatorilor, având în vedere că filmele recente sunt „respinse sau ignorate” de public.

Semnatarii au solicitat „acordarea de șanse egale de a concura pentru obținerea finanțării” tuturor, indiferent de palmares, iar concursul de proiecte să evalueze proiecte nu palmarese.

În interviul acordat agenției MEDIAFAX, Cristian Comeagă compară discriminarea anumitor proiecte de film, bazată pe potențialul unui succes în cadrul unui festival, cu crearea exclusivă a modelelor marilor creatori de modă – în cazul industriei vestimentare.

De asemenea, acesta consideră sistemul actual al cinematografiei a dus la împământenirea ecuației „film românesc = de evitat” și a fost de părere că „ar fi frumos” să se realizeze filme actuale de tipul „Filantropica”, „BD la munte și la mare” sau „Asfalt Tango”.

Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de Cristian Comeagă:

Reporter: V-ați confruntat dumneavoastră sau alți regizori/ producători cu o situație ca aceea pe care o descrieți în scrisoare? Au existat proiecte respinse? Dacă da, ce filme și ale căror regizori/ producători?

Cristian Comeagă: Mie mi-a fost respins proiectul unui musical având ca personaj principal un magnat american doborât de criza financiară, care vine în țara strămoșilor săi pentru a o lua de la capăt, unui coleg i-a fost respins proiectul unui film despre Brâncoveanu chiar în anul Brâncoveanu, un film biografic Măria Tănase a fost respins de asemenea, o comedie romantică, bazată pe basmul „Frumoasa din pădurea adormită” mi-a fost respinsă tot mie și mai sunt exemple despre care nu știu multe. Dar toate astea nu au nicio importanță; groaznic e faptul că, de vreme ce asemnea proiecte nu ajung în festivaluri (asemenea genuri de film nu sunt pe agenda lor), nu pot aduna puncte în absurdul sistem de evaluare care funcționează acum la CNC și, prin urmare, nu pot obține finanțare. În consecintă, asemenea proiecte nici nu se mai scriu, nici nu se mai propun, decât foarte rar, de către lunatici sau încăpățânați fără leac, pentru că ar fi pierdere de vreme…

Reporter: Ce filme considerați că ar trebui promovate? Îmi puteți oferi exemple (actuale sau modele din categoria celor mai vechi)?

Cristian Comeagă: Nu cred că ar trebui promovate anume filme, dar sunt convins că trebuie să fie asigurate condiții și șanse egale de a concura pentru obținerea finanțării pentru toate genurile de film, inclusiv pentru acelea care nu pot ajunge în festivaluri pentru simplul fapt că festivalurile au alt domeniu de interes, așa cum concursurile de pian nu sunt interesate de cântările la chitară. A susține că doar filmele cu șanse de a obține premii trebuie să fie finanțate e ca și cum industria vestimentară ar trebui să producă doar modelele marilor creatori, sau ca și cum industria auto ar produce doar mașini de Formula 1, pentru că acolo se câștigă gloria și marile premii.

Exemple? Păi, n-ar fi frumos să vedem și filme actuale de tipul „Toate pânzele sus”, „Dacii”, „Cu mâinile curate”, „BD la munte și la mare”, „Fram, ursul polar” , sau, n-ar vrea spectatorii să mai poată vedea filme ca „Asfalt Tango”, sau „Filantropica”, sau „Restul e Tăcere”, sau „Bună! Ce faci?”. Chiar și cel mai recent film al meu – „Cel ales”, premiat în străinătate, sabotat în țară și „shareuit” pe sub mană – e un bun exemplu.

Reporter: Dintre principiile enumerate în scrisoare, care considerați că sunt cele mai importante și care ar putea să modifice sistemul actual?

Cristian Comeagă: Toate sunt importante pentru că sunt doar cele fundamentale, cele fără de care nu se vor înzdrăveni producția de film românesc, piața filmului autohton și nici industria cinematografică. Noi putem demonstra cum ar schimba în bine aplicarea acestor principii și măsuri situația actuală din filmul românesc.

Reporter: Considerați că sistemul actual se bazează pe succesul internațional?

Cristian Comeagă: Părerea mea e că de succesul internațional obținut pană acum beneficiază aproape exclusiv cei care au câștigat premiile și care, prin acestea, au capătă o autoritate publică pe care o exercită apoi în cele mai diverse domenii, chiar și în jocul politic.

România, cea care a finanțat aceste succese, n-a beneficiat mai deloc; dimpotrivă, cred că ansamblul filmelor premiate a conturat pentru țara noastră mai degrabă imaginea unei găuri negre, posibil irecuperabile. Pentru industria de film n-a însemnat decât o continuă decădere pe parcursul ultimului deceniu și asta pentru că cineaștii premiați au ajuns să fie cam singurii care mai oferă de lucru și, deci, cei care dictează. Pentru marele public a însemnat, din păcate împământenirea ecuației „film românesc = de evitat”.

Sincer, cred că sistemul actual este mai ales modul șmecher și cinic prin care cei care și-au asigurat relații privilegiate cu marile festivaluri, ca niște excelenți oameni de afaceri ce sunt, se folosesc de premii și de emoționante declarații despre primatul valorilor pentru a ascunde faptul că au confiscat, de fapt, Fondul cinematografic și intenționează acum să și-l bage în buzunar .

Reporter: Ce anume au învățat cineaștii cu palmares din cinematografia tradițională românească („veche”)?

Cristian Comeagă: Dacă vă referiți la unii din cei cu palmares de dată recentă, ei zic că n-au învățat nimic. Și cred că au dreptate.

Puteți citi pe Mediafax scrisoarea manifest:

http://www.mediafax.ro/cultura-media/cristian-comeaga-radu-gabrea-ioan-carmazan-si-alti-45-cineasti-au-trimis-o-scrisoare-manifest-catre-ministrul-culturii-filmele-recente-sunt-respinse-sau-ignorate-15378067